Ce spune legea despre fondul clasei. Este legal să li se ceară bani părinților în 2026?

Debutul fiecărui an școlar vine la pachet, pentru părinți, cu incertitudini privind fondul clasei. De la hârtie, toner și markere pentru tablă până la jaluzele, pernuțe pentru colțul de lectură sau chiar servicii de pază, lista nevoilor pare nesfârșită, iar sumele cresc de la an la an. Însă, indiferent cum este numită – fondul clasei, donație, contribuție sau cotizație –, plata nu poate fi transformată într-o obligație pentru familii.

Școlile nu au voie să oblige părinții pentru achitarea fondului clasei Foto: Shutterstock

Nici măcar votul majorității părinților nu are puterea de a schimba acest principiu, iar refuzul de a contribui nu poate atrage după sine nicio consecință pentru copil. Cu toate acestea, multe familii se confruntă cu presiunea socială de a plăti.

Legea interzice fondul clasei în anul școlar 2026-2027

Cadrul legal actual, respectiv Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului Educației nr. 5.726/2024, stabilește fără echivoc faptul că nicio contribuție financiară nu poate fi impusă părinților. Așa-numitul fond al clasei, înțeles ca taxă obligatorie colectată la începutul anului școlar, este ilegal. De exemplu, legea nu obligă școlile să aibă câte o imprimantă în fiecare clasă și nici nu le permite să transfere această responsabilitate asupra familiilor. Cheltuielile necesare funcționării unității de învățământ sunt acoperite prin mecanismele de finanțare prevăzute de stat, iar dacă fondurile disponibile nu sunt suficiente, părinții pot ajuta exclusiv prin donații sau sponsorizări, cu condiția ca acestea să rămână strict voluntare.

Un aspect esențial este că votul majorității nu poate crea obligații pentru ceilalți. Chiar dacă în ședința cu părinții se decide, cu majoritate de voturi, să se strângă o anumită sumă, hotărârea respectivă nu are putere juridică de a impune plata tuturor familiilor. Comitetul de părinți poate decide să sprijine financiar școala, însă banii trebuie colectați printr-o asociație cu personalitate juridică, iar un părinte poate refuza contribuția fără a fi obligat să dea explicații sau să își justifice veniturile în fața clasei. Regulamentul interzice în mod expres implicarea copiilor și a personalului didactic în strângerea banilor, astfel că nici cadrele didactice nu pot încasa sau păstra sumele, iar elevii nu pot fi puși să adune aceste contribuții.

În cazul echipamentelor cumpărate de părinți și donate școlii, acestea trebuie predate și înregistrate în patrimoniul unității de învățământ, pentru a se evita situațiile în care bunurile rămân în proprietatea privată a unei persoane sau a unui grup de părinți. De asemenea, părintele care refuză plata are dreptul să solicite explicații scrise conducerii școlii și să ceară baza legală a sumei cerute. Dacă un angajat al școlii strânge banii, părintele poate sesiza inspectoratul școlar, deoarece această practică contravine regulamentului în vigoare. Refuzul de a contribui nu poate afecta în niciun fel accesul copilului la școală și nici nu poate duce la un tratament diferit al elevului din partea cadrelor didactice.

În ce condiții se pot strânge bani pentru consumabilele clasei

Deși fondul clasei ca taxă obligatorie este interzis, părinții pot sprijini financiar școala sau clasa în mod legal, prin intermediul unei asociații de părinți cu personalitate juridică sau prin donații și sponsorizări. Aceste contribuții trebuie să fie voluntare, să fie documentate corespunzător și să nu fie condiționate de vreun avantaj sau de vreo consecință pentru copil. În practică, acest lucru înseamnă că părinții pot decide să cumpere consumabile pentru clasă, să doneze echipamente școlii sau să sprijine financiar anumite servicii, dar nimeni nu poate fi constrâns să participe, indiferent de decizia majorității.

Un exemplu relevant este cel al serviciilor de pază, care au generat controverse în 2025 la o școală din Iași, unde mai mulți părinți au declarat că au plătit aproximativ 100 de lei pentru aceste servicii, contractate prin asociația de părinți. Potrivit legislației, finanțarea măsurilor de securitate din școli revine instituțiilor publice și unităților de învățământ, care pot include agenți de pază, camere de supraveghere, controlul accesului sau alte măsuri de siguranță. 

Lipsa fondurilor la nivelul unității de învățământ nu justifică transformarea costului într-o taxă impusă părinților. Chiar dacă o școală nu primește toți banii la timp de la bugetul local, aceasta nu are temei legal să solicite contribuții obligatorii. În acest context, este important ca părinții să cunoască faptul că pot cere explicații scrise conducerii școlii cu privire la orice sumă solicitată, că pot solicita baza legală a cererii și că pot sesiza inspectoratul școlar dacă observă nereguli.

Pentru a evita conflictele și presiunea socială, orice contribuție poate fi discutată deschis în cadrul ședințelor cu părinții, să fie însoțită de documente justificative și să fie gestionată prin intermediul asociației de părinți, care are obligația de a ține o evidență clară a încasărilor și cheltuielilor.